joi, 5 noiembrie 2009

Prima noapte de sinceritate...

Dragii mei,

habar n-am sa va explic de ce mi-e atat de greu sa vorbesc cu voi deschis. Parca am o teama viscerala de a fi judecata, de a spune ce nu o sa va convina... De unde vine ea? Ma tot framanta intrebarea asta..

In urma cu 25 de ani, mama imi spunea sa am grija ce vorbesc la scoala, sa nu spun niciodata ce se vorbeste in casa. Sa fim clari, nu traiam intr-o familie de dizidenti si nici nu simteam vreo teroare in jurul meu. Am crescut intr-o familie geniala, vesela, cu bancuri, petreceri, musafiri...

Nu, nu cred ca are legatura cu asta. Cred ca vine din teama mea permanenta de esec, de a face ce nu se cuvine, de a nu fi perfecta pentru toti ceilalti.

V-am spus povestea cozonacului si a celor doua Domnici?

Aveam cam varsta din fotografia centrala de pe blog si eram copilul perfect. In Izverna in care strabunicii mei erau boieri si aveau casa din fata primariei mergeam rar, o data la cateva veri. Intr-una dintre ele, bunica, Ica, doamna colonel Stoicescu pentru toti izvercenii care o vedeau doar cand venea de la oras in vizita, m-a rugat sa duc un cozonac fierbinte si plin de nuca Domnicai... Am plecat ascultatoare si am ajuns la o rascruce.. Ica nu-mi spusese carei Domnica: prietenei ei din copilarie, care statea peste drum sau Domnicai din deal, taranca rumena si tanara, sotie de miner cu 7 copii. Cu gandul la Ilie, cel mai mic dintre prunci, poreclit Mucosul din motive obiective, am dus cozonacul sus pe ulita la casa plina de plozi. Am plecat de acolo multumita si mandra de misiunea indeplinita desi...stiam in suflet ca ceva nu era in regula. Prea mirata fusese Domnica mea de darul neasteptat. Prea apasat ma intrebase daca pentru ea era cozonacul. In timp ce Bunica iesise in poarta sa discute cu vecina Domnica daca i-a placut cozonacul, eu ma intorceam pe ulita si, pe masura ce incepeam sa aud conversatia intelegeam ...In spatele meu, departe, venea agale Domnica cu obrajii rumeni si cu un cozonacul la fel de rumen in brate. Il aducea inapoi. Intr-o fractiune de secunda am inteles si m-am oprit pe marginea santului. Nu mai voiam decat sa intru in pamanat. Voiam sa mor, sa dispar, sa dispara cozonacul si dezamagirea din ochii copiilor, jena din ochii tuturor...Rusinea, greseala...

Povestea trebuie sa aiba un final fericit. Cozonacul a ramas la Ilie Mucosul si la fratii lui. Sau asa vreau sa cred. Nu mai stiu. Nu am mai vrut sa stiu nimic. Eu am ramas acolo pe marginea acelui sant dintre cele doua Domnici...

27 de comentarii:

Roxana EFTIMIE spunea...

Sunt intamplari ce ne invata, oameni ce nu se duc fara a lasa ceva.. toti traim cu aceasta teama de a rata, tuturor ne este frica de rusine si inainte de toate esti un om, un om frumos care isi recunoaste teama de rusine. Puterea de a trece mai departe chiar si atunci cand judeci cu sufletul lasa amprente... dovada "prima noapte de sinceritate".

Alessandra Stoicescu spunea...

Roxana,
aceasta teama viscerala de penibil, de ratare poate sa opreasca evolutia. De fapt...poate sa te retina de la a-ti asuma riscuri, de la a face un lucru fara sa te gandesti la consecinte..ci doar pentru ca asa vrei tu atunci. Eu stau uneori si cantaresc putin cam mult inainte sa tai ... :-)) Tu?
S

pasarea adevarului spunea...

Cozonacul buclucaş

Nu m-am gândit eu niciodată,
Că un cozonăcel poate fi o problemă,
Dar numa ce am ieşit pe poartă,
Realizat-am c-aici s-ascunde o dilemă.

Cozonacul ce-l am de livrat,
E un cozonăcel cu miez de nucă,
Dar Domnici sunt două în sat,
Deci unde-l duc eu, la care Domnică?

Peste timp însă persită o întrebare,
Şi mie nici acum nu-mi este clar,
De ce cozonăcelul n-avea oare
Înscrisă în el adresa de destinatar?

Costi Ivaşcu spunea...

Sal, Sandra! Nu eşti perfectă, nimeni nu este dar noi te iubim aşa cum eşti! Fii sinceră dar nu exagera!

Roxana EFTIMIE spunea...

Sunt momente in care analizezi si momente in care actionezi din instinct, fara a mai cantari. Am auzit candva ca omul intelept, este cel care ia decizia la momentul oportun.. si sunt de parere ca atat intelepciunea cat si rabdarea se bodandesc cu timpul. Eu am reactii de moment, dar incerc sa ma autocontrolez si sa cantaresc in situatii dificile. Ma repet, cred ca este ceva specific varstei.. nu-i asa?

Roxana EFTIMIE spunea...

dobandesc.. sory.. :d

Wyatt Earp spunea...

Un alt blog cu infatisare de Hortensia Papadat Bengescu, insa cu iz ipocrit.
Pacat! Ma asteptam la cu totul altceva.
Numele Alessandra...wow...suna hot...si poate este, dar ce-i aici este cold si stinky.

Alessandra Stoicescu spunea...

@wyatt earp
Pe mine m-a plictisit groaznic HPB si al sau Concert...Numai ca era lectura obligatorie. Nu-mi amintesc sa ma fi trecut si pe mine cineva la sectiunea asta. Esti liber sa nu intri/citesti.
In rest...provocatoare constatatarea cu ipocrizia..Asa s-a si dorit, nu? Argumente?

rodica croitoru spunea...

pe mine sincer ma enerveaza foarte tare atunci cand tu si colegul lucian"balbuta" va gasiti sa comentati dupa un reportaj...atunci schimb instantaneu programul...ma plictisiti cu comentariile voastre de 2 lei

Roxana EFTIMIE spunea...

Rodica nu te obliga nimeni sa nu schimbi programul.. NU este obligatoriu sa placi pe toata lumea, cum nu esti obligata sa fii pe placul tuturor.. incearca sa lasi comentari mai de bun simt, e mai sanatos! Vorbeste multe despre tine.

Anonim spunea...

Buna Alessandra. Am o surpriza pentru tine. Cunosc pe cineva care seamana foarte mult cu tine. e mai mica ca tine cu un an si ceva. Contacteaza-ma pe adresa gabone10@yahoo.com ca sa-ti trimit poza cu ea :).

pasarea adevarului spunea...

Misterul rămas-a neelucidat,
Sandra, fii sinceră acum
Şi spune, cumva tu ai mâncat
Cozonăcelul singură pe drum?

Vorba ceea:
-N-ai văzut un cozonac pe aici?
-Era aşa fierbinte şi plin cu miez de nucă?
-Da
-Nu, nu l-am văzut, n-am idee.

sorin1974 spunea...

doresc sa merg maine la batrana sper sa va impartasesc impresiile dupa ce voi reveni acasa in timisoara

ZARA spunea...

http://zaraovidiu.blogspot.com/2010/06/continua-arestarile-la-comanda-politica.html

ZARA spunea...

http://zaraovidiu.blogspot.com/2010/06/continua-arestarile-la-comanda-politica.html

Anonim spunea...

frumos,bafta tie.frumos blog-ul,interesant.lasa-mi si mie comment-uri pe blog la : http://ionut-andreir.blogspot.com/

Virtualkid spunea...

Cat de frumoase sunt povestile cu bunici, cozonaci, vacante si sarbatori cernite!
Atunci cand privesti in urma, chiar si din intamplarile neplacute ramane ceva folositor, macar... o pilda!

Dolphin Mind spunea...

Alessandra,

"Problema" ta si din fericire a multora este legata de faptul ca ai in sange o foarte mare doza de empatie... Asta inseamna ca ai fost crescuta foarte bine, ca ai o educatie, ca ai mult bun simt. Din pacate, aceste persoane isi gasesc greu locul in societatea asta mercantila si plina de kitsch insa stiu sa se bucure cu adevarat de lucrurile frumoase!
Te felicit si ii indemn pe toti sa se bucure chiar si cand observa cum o frunza cade alene dintr-un copac.

Cu stima,
Vali Negoescu
www.valinegoescu.ro

Unknown spunea...

Buna ziua, dorim sa va facem o propunere comerciala! Daca sunteti interesat trimiteti un e-mail la office@falvorotarybids.ro

ank spunea...

Ma uit la emisunea Dincolo de aparente si vad ceva ce NU este ok si anume PARUL TAAAAAAAAAAAAAAAAAU!!!!!!!!!!!! nu te avantajeaza EXTENSIILE ACELEA, sunt prost puse, prost coafate.ORIBIL!!!!!!!!!!!!!!!!!!PARUL ESTE SAU PARE nespalat....lasa l sa creasca si nu mai incerca aceste extensii, sau daca le vrei pune-le cum trebuieeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee!!!!!!!!!!!

Gabriela spunea...

Buna Sandra!
Poate de mic copil ai fost cu grija fata de cei nevoiasi si ceva in interiorul tau iti spunea sa duci cozonacul acelei familii pentru ca acei plozi cum le spuneai si tu chiar se bucurau foarte mult.Te felicit pentru ceea ce esti dar inainte de toate pentru ca stii cine esti,stii sa te descoperi in fiecare zi.Ma bucur foarte mult ca am avut norocul sa-mi fii indrumator in cele 6 luni ale scolii de tv.Un drum luminos in viata!

A. spunea...

aratati mai ok in pantaloni , mai sexi , mai atragtoare , toate femeile arata mai ok in pantaloni

Meme spunea...

Arati rau oricum ca esti disproportionata la corp. Fundul e foarte jos.

Unknown spunea...

Draga Sandra,

Iti scriu din partea unei mame disperate, Stoica Elena, al carei fiu, Andrei Ilie, de 19 ani, are nevoie urgenta de un tranplant de celule stem, avand leucemie. La 1,95m are doar 55 kg si boala avanseaza pe zi ce trece . Mai multe despre starea lui, asa cum singur si-o descrie gasesti aici : http://www.sibiul.ro/stiri-locale/teledon-andrei-ilie/34238/

E nedrept ca viata unui tanar sa fie conditionata de o suma de bani, dar asta fiind aici situatia, nu va rog sa donati dvs., ci sa facem fiecare atat cat putem si dvs puteti ajuta prin mediatizarea acestui caz, data fiind expunerea de care beneficiati. Postati , va rog insistent, un mesaj pe blogul dvs. astfel incat sa afle si altii care ar dispune de resurse sa doneze ... ( daca ati rapi 5 sec din timpul de emisie pentru a afisa contul bancar ati putea salva o viata). Nu trebuie sa asteptam sa doneze cineva jumatate din suma sau mai mult pentru a crede ca se poate rezolva, doar 100 euro de persoana si 1000 de oameni buni pot salva aceasta viata. 1000 oameni, nu e atat de mult, nu? Si totusi se gasesc atat de greu ....

Cu sincere multumiri,
Ionut Bandol, student; implicat voluntar in aceasta cauza

Unknown spunea...

http://www.andreistefan.eu/ Buna ziua ma numesc Andrei Stefan si va rog sa urmariti site-ul meu sunt un copil bolnav si vreu sa ma fac bine!

Mantu Mădălina spunea...

sunteti minunata

radiowhisper.com spunea...

Buna Ziua!
Eu sunt Vlad, unul dintre membri Radio Whisper - un radio antimanele dedicat bloggerilor şi nu numai.
Am găsit întâmplător blogul tău, am citit câteva articole şi nu am vrut să ies înainte să te felicit – mi-a plăcut mult ce am găsit aici. Am fost atras de subiectele interesante si de originalitatea articolelor. Felicitari ! Noi promovăm la radio diferite articole ale bloggerilor, iar azi am promovat un articol de-al tău; am specificat sursa articolului şi am deschis şi un subiect pe baza acestuia. Dacă doresti, poţi să ne recomanzi orice articol, iar noi îl vom promova.
Ne-ar face plăcere să ştim că ai dori să ne susţii în acest proiect de radio şi să accepţi o eventuală colaborare.
M-am gândit aşadar să vin cu o propunere:
Pe Radio Whisper se difuzează toate genurile de muzică, exceptând manele şi piese necenzurate. Avem şi câteva emisiuni, ştiri etc. Ne-am propus să realizăm un proiect mare, iar pentru asta avem nevoie de susţinerea şi ajutorul tău şi al celorlalţi colegi bloggeri. Dorim să creăm o echipă cât mai complexă de oameni cu un talent aparte şi m-am gândit că poate ai vrea sa ni te alături şi să colaborăm (binenţeles, pe unul dintre domeniile care îţi place). Dorim de asemenea să îţi luăm un scurt interviu. Pentru noi sunt importante ideile şi modul de a gândi al bloggerilor şi al ascultatorilor noştri.
Îti multumesc pentru timpul acordat, iar acum îti propun sa adaugi linkul sau bannerul nostru pe blogul tău şi să ne dai add la id-ul asculta_whisper sau un e-mail, tot la asculta_whisper@yahoo.com, pentru a discuta mai multe.

www.radiowhisper.com
Multumesc,
Cu stimă Vlad!